Arcul de Triumf – Bucuresti

Descriere

Monumentul este dedicat participării României la Primul Război Mondial (1916-1918) şi Unirii tuturor românilor din 1918.

Este amplasat în centrul unei pieţe care îi poartă numele, aflată la intersecţia bulevardelor Kiseleff, Aviatorilor, Alexandru Constantinescu şi Mareşal Alexandru Averescu, fiind în apropierea Parcului Herăstrău şi a Bisericii „Caşin”.

Inscripţia centrală de pe frontonul faţadei de nord, dedicată încoronării Regelui Ferdinand şi Reginei Maria la Alba Iulia: „Liberator de neam și întregitor de hotare prin virtutea ostașilor săi vrednici urmași ai eroilor creștinătății Ferdinand I Domn și Rege al românilorși-a făcut intrarea la 16 octombrie 1922în cetatea sa de scaun a Bucureștilor după încoronarea la Alba-Iulia”.

Inscripţia centrală de pe frontonul faţadei de sud, dedicată victoriei României în Primul Război Mondial: „După secole de suferințe creștinește îndurate și lupte grele pentru păstrarea ființei naționale, după apărarea plină de sacrificii a civilizației umane, se îndeplini dreptatea și pentru poporul român, prin sabia Regelui Ferdinand, cu ajutorul întregii națiuni și gândul Reginei Maria”.

Pe frontonul faţadei de est, inscripţia centrală este dedicată oamenilor politici şi de cultură care au făcut posibilă unirea: „Glorie celor ce prin lumina mintei și puterea sufletului au pregătit unitatea națională”.

Inscripţia centrală de pe frontonul faţadei de vest este dedicată eroilor care au luptat în război, pentru Unire: „Glorie celor ce prin vitejia și prin jertfa lor de sânge au înfăptuit unitatea națională”.

Pe interiorul Arcului, este inscripţionată lista localităţilor unde au avut loc bătălii în Primul Război Mondial: „Cerna”, „Jiu Olt”, „Dragoslave”, „Neajlov”, „Oituz”, „Mărăști”, „Mărășești”, „Răzoare”, „Vrancea”, „Muncelu”, „Coșna”, „Budapesta”.

Mesajul Regelui Ferdinand din 27 august 1916, la intrarea României în război.

Proclamaţia către ţară a Regelui Ferdinand I, rostită la Alba Iulia, la 15 octombrie 1922, cu ocazia încoronării ca rege al României Mari.

Realizat în stil neoromânesc, din marmură roz de Ruşchiţa şi din diverse sortimente de piatră aduse din mai multe cariere importante din ţară, are o înălţime de 27 metri şi o bază de 25 metri pe 11,5 metri. Pe lângă inscripţiile deja redate, pe Arcul de Triumf se mai regăsesc: două medalioane cu chipurile Regelui Ferdinand şi al Reginei Maria; versiunea veche, de dinainte de 1922, a stemei Regale a României; cifrul regal al Regelui Carol II; medalionul „Bărbăţia”, a sculptorului Ion Jalea; medalionul „Credinţa”, a sculptorului Constantin Baraschi; câteva date ale confruntărilor din Primul Război Mondial de pe frontul românesc. Cei doi stâlpi care sprijină arcada au scări interioare, care duc spre terasa monumentului, iar în interior este găzduit un mic muzeu.

In perioada comunistă, simbolurile ce aminteau de monarhie (textele proclamaţiilor Regelui Ferdinand, portretele Regelui Ferdinand şi al Reginei Maria) au fost înlăturate. După 1989, au avut loc importante lucrări de restaurare, elementele decorative originale, scoase după 1945, fiind puse la locul lor. În 1990, când 1 decembrie a devenit Ziua Naţională a României, armata română a defilat pe sub Arcul de Triumf, acesta devenind un simbol a Zilei Naţionale a României.

Începând cu 1990, Arcul de Triumf a devenit unul din locurile cele mai importante din ţară de celebrare a Zilei Naţionale a României. În fiecare an, de 1 decembrie, Ziua Naţională este marcată printr-o paradă militară şi depunere de coroane. Este unul din punctele importante ale liniei turistice Bucharest City Tour.